Ce este guta? Ce este hiperuricemia?

Guta este o boala care este rezultatul unei suprasarcini de cristale de acid uric depozitate in tesuturile corpului si are ca si caracteristica inflamatii recurente ale articulatiilor. Guta cronica poate duce la acumulari masive de acid uric sub forma unor noduli in si in jurul articulatiilor, scazand functiile rinichilor si provocand aparitia pietrelor la rinichi.

Guta este una din cele mai frecvente boli inregistrate de-a lungul istoriei omenirii. Este adesea legata de o anormalitate mostenita a corpului de a gestiona acidul uric. Acidul uric este produsul final care ramane in urma procesarii mancarii pe care o ingeram. Anormalitati in manipularea acidului uric poate cauza atacuri dureroase de artrita (atacuri de guta), pietre la rinichi si blocaje la nivelul rinichilor cu cristale de acid uric care pot duce la blocaj renal. Pe de alta parte, anumiti pacienti pot dezvolta doar niveluri ridicate de acid uric in sange (hiperuricemie) fara a avea probleme de artrita sau rinichi. Termenul de "guta" este folosit cel mai des pentru a face referinta la episoadele dureroase de artrita.

Artrita gutoasa este de obicei un atac extrem de dureros cu o manifestare rapida sub forma de inflamatii la nivelul articulatiilor. Inflamatiile articulatiilor sunt grabite de depozitele de cristale de acid uric in lichidul din articulatii (lichidul sinovial) si in membrana articulatiei (membrana sinoviala). Inflamatiile acute ale articulatiilor apar cand celulele albe din sange inglobeaza cristalele de acid uric si elibereaza substante chimice ce determina inflamarea, cauzand durere, senzatie de caldura si inrosire la nivelul tesuturilor articulatiilor.

Cine este afectat de guta?
In S.U.A. aproximativ 1 milion de oameni sufera de atacuri de guta. Guta este de 9 ori mai comuna la barbati decat la femei. Apare de obicei la barbatii trecuti de pubertate, dar si la cei mai invarsta, chiar si la 75 de ani. La femei atacurile de guta apar de obicei dupa menopauza.

In timp ce nivelurile ridicate de acid uric in sange (hiperuricemia) poate indica un risc crescut de a face guta, totusi relatia dintre hiperuricemie si guta este neclara. Multi pacienti cu hiperuricemie nu dezvolta guta in timp ce alti pacienti care au suferit de atacuri repetate de guta au un nivel normal sau chiar scazut de acid uric in sange. Totusi doar o mica parte din cei cu hiperuricemie dezvolta guta.

Care sunt factorii de risc pentru artrita gutoasa?
Pe langa anormalitatea mostenita in controlul nivelului de acid uric alti factori de risc includ: obezitatea, luarea accentuata in greutate mai ales in tinerete, consumul moderat sau accentuat de alcool, hipertensiune arteriala si disfunctionalitati ale rinichilor. Anumite medicamente cum ar fi unele diuretice, doze scazute de aspirina, niacin, ciclosporine sau medicamente care trateaza tuberculoza pot ridica nivelul de acid uric din sange si pot duce la declansarea gutei. De asemenea exista anumite boli care duc la cresterea nivelului de acid uric in sange. Dintre acestea fac parte: leucemia, limfomii si disfunctionalitatile hemoglobinei.

Recent s-a observat ca anormalitatile in nivelurile scazute de hormoni tiroidieni (hipotiroidism)au legatura directa cu pacientii cu guta.

La pacientii cu risc de guta anumite stari pot precipita atacurile de guta. Factorii favorizanti sunt: deshidratarea, ranirea articulatiilor, febra, cine copioase, consumul ridicat de alcool si operatiile recente. Atacurile de guta asociate cu interbventiile chirurgicale recente  sunt legate probabil de schimbarile in echilibrul fluidelor din corp si anume faptul ca pacientii nu mai ingereaza lichide inainte si dupa operatie, acestea fiind administrate intravenos.

Care sunt simptomele gutei?
Mica articulatie de la baza degetului mare de la picior este cel mai comun loc pentru atacurile acute de guta. Alte articulatii care pot fi afectate includ articulatiile calcaielor, genunchilor, ale incheieturilor mainilor, degetelor si coatelor. Atacurile acute de guta sunt caracterizate de o instalare rapida a durerii la incheietura afectata urmata de caldura, umflatura, roseata si sensibilitate la nivel local. Sensibilitatea poate fi atat de accentuata incat si atingerea unei paturi in zona afectata poate fi de nesuportat. Pacientii pot face adesea febra in timpul crizelor de guta. Aceste episoade dureroase de obicei dispar in cateva ore sau zile, cu sau fara medicamentatie. In cazuri rare o criza de guta poate dura cateva saptamani. majoritatea pacientilor vor avea parte de crize repetate de guta de-a lungul anilor.

Cristalele de acid uric pot fi depozitate in mici saculeti umpluti cu lichid in jurul articulatiilor si duc la instalarea durerii si umflaturi in jurul articulatiilor. In cazuri rare guta duce la o forma rara de inflamatii articulare asemanatoare cu artrita reumatoida.

In cazurile cronice de guta mase nodulare de cristale de acid uric sunt depozitate in diferite tesuturi moi ale corpului. Chiar daca cel mai des nodulii se localizeaza in jurul degetelor si la nivelul coatelor si a degetului mare de la picior, acestia pot aparea oriunde altundeva in corp. Se pot localiza si in zone cum ar fi urechile, corzile vocale sau in jurul coloanei vertebrale.

Guta este suspectata in momentul in care un pacient raporteaza crize repetate de artrita dureroasa la baza degetelor de la picioare. Gleznele si genunchii sunt urmatoarele cele mai afectate incheieturi in cazul gutei. Guta ataca o singura incheietura odata spre deosebire de alte forme de artrita cu ar fi lupusul sau artrita reumatoida care ataca mai multe incheieturi simultan.

Cel mai concludent test pentru confirmarea gutei este depistarea cristalelor de acid uric in lichidul extras din articulatii prin aspirare, procedeu numit artrocenteza si efectuat sub anestezie locala. Folosind un echipament steril fluidul este extras din incheietura inflamata folosind o seringa cu ac. Apoi lichidul este analizat la microscop pentru depistarea cristalelor de acid uric sau a unei infectii.

Pacientii cu istorie de guta in familie si simptome clasice pot fi tratati cu succes fara a se apela la artrocenteza. Totusi obtinerea unui diagnostic ferm este de preferat pentru a exclude posibilitatea de a  nu trata alte boli care mimeaza guta. Aceste boli - pseudogute- pot fi cele care duc la artrite cum ar fi: artrita psoriazica, artrita reumatoida si chiar infectiile.

Razele X pot fi de asemenea uneori utile si pot releva depozitele de cristale si uneori distrugerile la nivelul oaselor ca rezultat al inflamatiilor repetate. Razele X pot fi de asemenea utile in monitorizarea efectelor gutei cronice asupra articulatiilor.