In afara faptului ca telefoanele mobile sunt o amenintare pentru condusul masinii in siguranta au fost si sunt un subiect controversat in legatura cu incidenta tumorilor celebrale. Totusi de unde a aparut aceasta ingrijorare?

Telefoanele celulare folosesc unde radio pentru a transmite informatia intre persoanele angajate intr-o convorbire.  Frecventa acestor unde variaza intre 850-1900 megahertzi (MHz), valori care se afla undeva intre frecventele folosite de statiile radio FM si cele ale cuptoarelor cu microunde. Cu cat frecventele sunt mai inalte, cu atat energia continuta in unde este mai mare.

Se stie faptul ca nivelul mare de energie poate incalzi tesuturile vii suficient cat sa poata cauza probleme, dar energia generata de telefoanele mobile este atat de mica incat cercetatorii sunt convinsi de faptul ca nu este suficienta pentru a cauza vatamarea utilizatorilor umani.

Totusi nu sunt putini cei care sustin ca anumite tipuri de tumori cerebrale au incidenta marita de cand era telefoanelor mobile a inceput, se speculeaza de exemplu ca neuromul acustic ar fi una dintre ele (poate afecta auzul). Dar nici unul dintre studii nu au putut concluziona la modul concret ca ar exista o legatura cauzala intre folosirea telefonului mobil si dezvoltarea tumorilor craniene.

Dovezi contra speculatii in legatura cu utilizarea telefonului mobil

Numeroase studii dezvoltate la scara larga au esuat in a dovedi o conexiune clara intre folosirea telefonului mobil si riscul de a dezvolta o forma de cancer cerebral.

Un studiu a fost realizat in Suedia intre 1994-1996 in care s-a incercat compararea a 233 de pacienti diagnosticati cu tumoare cerebrala cu alti 466 care erau sanatosi. Un al doilea studiu a avut loc intre 1994-1998 in Statele Unite de American Health Foundation pe un grup de 469 de pacienti diagniosticati cu tumori cerebrale si 422 de pacienti sanatosi. Un al treilea studiu a fost realizat de cercetatorii de la US National Cancer Institute in care se comparau 782 de pacienti diagnosticati cu cancer cerebral si 799 de pacienti sanatosi, tot in perioada 1994-1998.

In toate aceste studii a iesit in evidenta faptul ca pacientii care aveau deja o tumoare cerebrala nu au folosit telefonul mobil mai mult timp decat pacientii sanatosi. Aceste studii au dovedit faptul ca nu exista o legatura cauzala intre telefonul mobil si tipurile de tumori cerebrale si locul unde erau acestea localizate in creier. In mod ironic a fost inregistrat un risc scazut de a dezvolta tumori cerebrale printre cei care utilizau in mod frecvent telefonul mobil, cauzalitate care nu a putut fi determinata cu exactitate si a fost considerata in final o anomalie statistica.

De asemenea majoritatea studiilor au relevat faptul ca nu exista o legatura intre partea din creier care a fost afectata de o tumoare si cea in apropierea careia a fost utilizat telefonul mobil. In legatura cu acest subiect studiul desfasurat in Suedia nu a fost concludent, o posibila motivatie a fost si faptul ca pacientii au incercat sa faca legatura intre tumoare si utilizarea telefonului mobil.

Doua alte studii similare recente au dezvaluit rezultate similare. De asemenea si cel desfasurat in Anglia pe un numar de 996 de pacienti diagnosticati cu gliom cerebral si 1716 pacienti sanatosi, intre 2000-2004 n-a scos in evidenta un risc marit pentru cei care foloseau telefonul mobil. De asemenea nu a fost fost stabilita nici o legatura intre riscul dezvoltarii unei tumori cerebrale, durata folosirii telefonului mobil intr-o convorbire, partea capului care era expusa radiatiilor telefonului mobil precum si utilizarea totala a telefonului pe perioada studiului.

Un rezultat similar a fost obtinut intr-un studiu danez publicat in 2005 in care au fost comparati 427 de pacienti cu tumori cerebrale si 822 de persoane sanatoase. O particularitate  acestui studiu este faptul ca cercetatorii au verificat autenticitatea declaratiilor persoanelor participante la studiu implicand si documente din partea companiilor de telefonie mobila care sa releve durata utilizarii telefonului mobil.

Totusi cercetatorii au scos in evidenta faptul ca o mica parte a populatiei daneze utiliza la acea vreme telefonul mobil de mai mult de 10 ani, deci studii pe o perioada mai lunga ar trebui efectuate pentru a concluziona corect care sunt efectele pe termen lung a utilizarii telefonului mobil.

Totusi, unele studii au evidentiat faptul ca pacientii care erau deja diagnosticati cu o tumoare cerebrala si foloseau telefoane mobile inregistrau cresteri mai rapide ale tumorilor decat cei care nu foloseau telefoanele mobile si riscul parea sa creasca odata cu trecerea fiecarui an de utilizare. Concluzia totusi nu se refera la faptul ca tumorile continuau sa evolueze, ci doar ca aveau o usoara rata marita de crestere.

Un studiu recent publicat de cercetatorii japonezi a evidentiat faptul ca nu exista risc marit de dezvoltare al unor tumori cerebrale de tip gliom sau meningiom in randul utilizatorilor de telefonie mobila si nu exista o legatura directa cu expunerea la un camp electromagnetig de radiofrecventa.

Totusi anumiti cercetatori sunt sceptici in legatura cu rezultatele studiilor si asta datorita faptului ca studiile ar mult mai relevante daca s-ar realiza pe grupuri de pacienti sanatosi care sa fie urmariti in timp. Singura problema cu acest posibil studiu ar fi faptul ca tumorile cerebrale sunt extrem de rare si ar necesita un grup foarte mare de pacienti pe care sa se poata realiza.

Ca si concluzie: nu exista date concludente si evidente care sa faca legatura intre marirea riscului de dezvoltare a unei tumori cerebrale si utilizarea telefonului mobil. Studiile recente au dezvaluit un oarecare risc printre cei care utilizau telefoane mobile de tip analog, ceea ce nu este totusi cazul pentru majoritatea dintre noi care folosim telefoane celulare digitale.