Definitie
Descriere
Cauze si simptome
Diagnostic
Tratament
Tratament alternativ
Pronostic
Prevenire
Cuvinte cheie

Definitie
Oligomenoreea este definita în cartile de specilalitate ca fiind menstruatia foarte usoara si rara. Dar medicii aplica o definitie mult mai restrânsa, restrângând diagnosticul oligomenoreei femeilor care au avut anterior un ciclu menstrual lunar normal înainte de a dezvolta problema menstrelor rare. În cazul oligomenoreei, ciclul menstrual apare la intervale mai mari de 35 de zile, cu doar 4 sau 9 cicluri pe an.

Descriere
Reala oligomenoree nu poate aparea pâna când perioadele menstruale nu au fost stabilite. Absenta completa a menstrei, indiferent ca perioadele de ciclu nu au început sau ca ele se opresc dupa ce s-au fixat, se numeste amenoree.

Oligomenoreea se poate transforma în amenoree daca menstruatia se opreste timp de cel putin 6 luni.

Este foarte normal ca la începutul sau la sfârsitul vietii reproductive femeile sa aiba menstruatii neregulate. Acest lucru este normal si este de obicei rezultatul coordonarii imperfecte dintre hipotalamus, glanda pituiatra si ovare. Pentru nici un motiv aparent, unele femei au o menstruatie neregulata o data la 2 luni. Pentru ele acesta este un program normal si nu le da nici un motiv de îngrijorare.

Femeile care sufera de sindromul ovarian polichistic sunt predispuse la oligomenoree. Acest sindrom este o stare în care ovarele sunt pline de mici chisturi. Femeile care manifesta acest sindrom au si menstre neregulate ce variaza de la oligomenoree si amenoree pe de o parte, pâna la menstre rare dar abundente pe de alta parte.

Alti factori fizici si emotionali pot influenta absenta menstrelor. Acesti factori includ:
Stresul emotional
Bolile cronice
Slaba nutritie
Dezechilibre de nutritie cum ar fi anorexia nervoasa
Exercitiile excesive
Tumorile ce secreta estrogen
Uzul ilicit al unor sterozi anabolici pentru a mari performanta sportiva

Balerinele, gimnastele si patinatoarele sunt mai expuse riscului deoarece combina activitatea fizica sustinuta cu o dieta menita sa le mentina la o anumita greutate.

Cauze si simptome
Simptomele oligomenoreei includ:
Perioadele menstruatiei la intervale de mai mult de 35 de zile
Perioade menstruale neregulate cu un debit impredictibil
Unele femei care sufera de oligomenoree ramân însarciante mai greu

Oligomenoreea manifestata la adolescente este adeseori cauzata de lipsa de maturitate sau lipsa de sincronizare dintre hipotalamus, glanda pituitara si ovare. Hipotalamulsul este partea din creier ce controleaza temperatura corpului, metabolismul celular si functiile principale cum ar fi hranirea, dormitul si reproducerea. Acesta secreta hormoni ce regularizeaza glanda pituitara.

Glanda pituitara mai apoi, este stimulata sa produca hormoni ce afecteaza cresterea si reproducerea. La începutul si sfârsitul vietii sexuale la o femeie unele dintre aceste mesaje hormonale ar putea sa nu fie sincronizate, cauzând neregularitati menstruale.

În cazul sindromului ovarian polichistic, oligomenoreea este probabil cauzata de nivelul necorespunzator de hormoni feminini si masculini. Hormonii masculini sunt produsi în cantitati mici de catre toate femeile, dar în cazul femeilor care manifesta acest sindrom, nivelul hormonilor masculini (androgene) este un pic mai mare decât în cazul celorlalte femei.

În cazul atletelor, actritelor, manechinelor, dansatoarelor si a celor cu anorexie nervoasa, oligomenoreea apare deoarece rata dintre greutatea tesutului adipos si greutatea corporala este prea mica.

Diagnostic
Diagnosticul oligomenoreei începe cu informarea medicului asupra ciclurilor menstruale neregulate. Femeile ar trebui sa apeleze la ajutorul medical dupa trei cicluri menstruale absente. Medicul va necesita o descriere detaliata a problemei, va nota perioada de când exista aceste probleme si situatiile concrete pe care le-a observat pacienta. Femeia poate ajuta medicul în diagnosticarea cauzelor oligomenoreei tinând notate perioada, frecventa, durata si cantitatea sângerarilor. Ea ar trebui de asemenea sa informeze medicul asupra tuturor bolilor de lunga durata cum ar fi diabetul. Medicul ar putea sa îi puna întrebari despre dieta urmata, exercitiile practicate, activitatea sexuala, utilizarea contraceptivelor, medicatiile curente sau interventiile chirurgicale anterioare.

Teste de laborator
Dupa trasarea istoricului pacientei, medicul ginecolog sau medicul de familie efectueaza un control pelvic si un test Papanicolau. Pentru a elimina anumite cauze specifice oligomenoreei, medicul poate sa supuna pacienta unui test de sarcina si analize de sânge pentru a verifica nivelul hormonului tiroidian. În functie de rezulatele testelor efectuate, medicul ar putea sa se decida sa se efectuaze o alta serie de analize care sa determine nivelul altor hormoni ce joaca un rol în reproducere.

Tratament
Tratamentul aplicat în cazul oligomenoreei depinde de cauze. În cazul adolescentelor si a femeilor apropiate de menopauza, oligomenoreea nu necesita tratament, de obicei. În cazul atletelor, schimbarile efectuate în rutina antrenamentelor si a dietei pot fi suficiente pentru a reveni la cicluri menstruale normale.

Majoritatea pacientelor cu oligomenoree sunt tratate cu pilule anticonceptionale. Alte femei, inclusiv cele cu sindromul ovarian polichistic, sunt tratate cu hormoni. Hormonii prescrisi depind de care hormon este deficitar sau care nu se afla în echilibru. Atunci când oligomenoreea este cauzata de o boala sau o disfunctie cronica, cum ar fi anorexia nervoasa, starea ce sta la baza oligomenoreei trebuie tratata pentru ca cealalta stare sa se îmbunatateasca.

Tratament alternativ
Ca si în cazul tratamentelor medicale conventionale, tratamentele alternative sunt bazate pe cauza starii respective. Daca un dezechilibru hormonal reiese din testele de laborator, sunt recomandati înlocuitorii hormonali "naturali". Terapia glandulara poate ajuta în restabilirea unui echilibru în glandele implicate în procesul de reproducere, inclusiv hipotalamusul, glandele pituitara, tiroida, ovariana si adrenala. De vreme ce homeopatia si acupunctura influenteaza nivelurie energetice profunde pentru a reechilibra corpul, aceste doua modalitati pot fi folositoare în tratarea oligomenoreei. Ierburile chinezesti si vestice pot fi si ele foate eficiente. Dieta si o nutritie adecvata, incluzând proteine adecvate, acizi grasi, semnite, fructe si legume proaspete, sunt importante pentru orice femeie, mai ales daca prezinta deficiente sau daca face exercitii în mod regulat. În cazul unor femei meditatia sau vizualizarea pot juca un rol-cheie în tratarea oligomenoreei.

Pronostic
Multe femei, inclusiv cele care manifesta sindromul ovarian polichistic, sunt tratate cu succes cu hormoni. Au cicluri menstruale mai frecvente si ajung la ovulatie în timpul ciclului lunar, redobanândindu-si astfel fertilitatea.

Pentru femeile care nu raspund la tratamentele cu hormoni sau care au o alta stare ce provoaca oligomenoreea, prevederile sunt mai putin optimiste. Femeile cu oligomenoree prezinta dificultati în a concepe un copil si pot primi medicamente pentru fertilitate. Abesnta cantitatilor corespunzatoare de estrogen creste riscul osteoporozei si a bolilor de inima. Femeile care nu au un ciclu menstrual regulat sunt mai predispuse la aparisia cancerului uterin. Oligomenoreea se poate transforma oricând în amenoree, crescând astfel riscul aparitiei acestor complicatii.

Prevenire
Oligomenoreea se poate preveni doar în situatia femeilor a caror rata dintre grasime si greutatea corpului le împiedica sa aiba un ciclu mendtrual regulat. O nutritie adecvata si un program de antrenamente mai putin strict ar trebui sa poata sa previna oligomenoreea. Atunci când aceasta este cauzata de factori hormonali, oligomenoreea nu se poate preveni, dar de obicei se poate trata.

Cuvinte cheie:

Anorexia nervoasa -o disfunctie a creierului si a corpului în care oamenii se înfometeaza pe sine din dorinta de a fi slabi, cu toate ca au o greutate corporala normala sau sub normal pentru înaltimea si vârsta lor.
Chist -un sac anormal ce contine fluid sau material semi-solid.
Osteoporoza -pierderea excesiva a calciului din oase, cauzând fragilitatea oaselor si fracturarea lor. Femeile care nu au ciclu menstrual sunt în special predispuse la osteoporoza deoarece estrogenul, un hormon ce protejeaza oasele împotriva pierderii calciului, descreste drastic dupa menopauza.